miercuri, 3 septembrie 2008

Sibiu.

Vacanţa asta m-am delectat cu o scurtă excursie într-un loc pe care îmi doream de mult să îl vizitez: Sibiul. Am plecat din Bucureşti cu acceleratul şi după aproximativ 6 ore am coborât în oraşul care a fost denumit capitală europeană. Desigur, peripeţiile de pe tren nu au lipsit, pornind de la uşi de compartiment blocate, semnale de alarmă trase şi ajungând la revederea unor persoane pe care nu le mai întâlnisem de aproximativ 7 ani. În rest, drumul a fost uşor de suportat, pentru că am avut o companie plăcută alături. Primul impact cu Sibiul a fost destul de dur, pentru că am alergat ceva timp după taxi, taximetristul ne-a rătăcit în căutarea drumului spre pensiunea la care ne făcusem rezervare şi pensiunea la care ne făcusem rezervare ne-a dezamăgit mai mult decât ne aşteptasem să o facă. Arăta exact ca în poze, numai că era pustie şi cu siguranţă nu la 5 minute de centru, precum spunea managerul pe site. Aşa că am decis să ne cazăm la un hotel din centru, unde eram siguri că aveam toate condiţiile necesare ca să facem din această plimbare una de neuitat. Şi cele 4 stele care tronau pe uşa de la intrare îşi meritau locul cu siguranţă. Pe parcurs am avut ocazia să îmi schimb prima impresie, la 180 de grade chiar. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost faptul că oamenii sunt foarte comunicativi şi calzi şi vânzătoarele mult mai amabile decât eram eu obişnuită să fie. Am prins sfârşitul unui festival al cavalerilor medievali, am vizitat toate obiectivele turistice, am mâncat mâncare tradiţională românescă aşa cum nu am mai mâncat în niciun loc până acum şi am reînvăţat germana doar ascultându-i pe cei din jur vorbind. Îmi plac absolut toate clădirile din Sibiu, mai ales că foarte multe sunt numite "monumente istorice" şi mă transpun într-o lume aparent demult apusă. Îmi place că există peste tot gelaterii şi ciocolaterii, îmi plac bisericile impunătoare, îmi plac florile de la ferestrele caselor, îmi plac tunelurile de trecere, îmi plac drumurile în pantă şi îmi place tot ce are Sibiul. Îmi plac îmbrăţisările pe care mi le-a oferit şi sărutările şi toate zâmbetele pe care mi le-a smuls şi toate lacrimile pe care mi le-a şters şi toate amintirile pe care m-a făcut să le păstrez cu drag. Îmi place că la Sibiu am început un nou an. :D

Niciun comentariu: